Este a treia generatie de medici din familie si isi indruma fiul sa practice aceeasi meserie. Pentru unii ar putea parea cuvinte mari, dar a invatat ce inseamna respectul fata de pacienti de la tatal sau si a ales sa fie medic in Romania, la Timisoara, din patriotism. S-a perfectionat la scoli din Austria si Germania , munceste asa cum a deprins ”dincolo”. Dincolo de granita, in vestul Europei.
Vorbim despre medicul stomatolog Emanuel Bratu, un timisorean care s-a nascut intr-o familie sanatoasa, si care de fiecare data au stiut sa ia totul de la capat. O familie cu un trecut tumultuos, dar care a supravietuit vremurilor cu darzenie si multa dragoste de tara. O familie in care se asculta Radio Romania Libera si se canta ”Traiasca Regele”.
Numele Bratu este unul deja faimos atat in Timisoara, cat si in intreaga tara, insa nestiuta poveste a familiei celebrului medic este una desprinsa, parca, din filme. Stramosii stomatologului Emanuel Bratu erau ciobani din Sibiu, oameni simpli, insa cu ambitii mari pentru copiii lor.
”Bunicul provine dintr-o familie de ciobani din Tilisca, linga Sibiu. A ajuns medic pentru ca mama lui a ramas cu el, dupa ce tatal a parsit-o luand cu el ceilalti 10 copii. Si ambitia batranei a fost ca fiul ei sa faca Medicina, iar diploma lui este pe perete aici (la Clinica Dental Experts, condusa acum de dr. Emanuel Bratu – n.r.) si este semnata Emil Racovita, la Cluj. Omul tremina Medicina, se face ginecolog, ajunge in Oradea, o cunoaste pe bunica, avocat, se casatoresc si construiesc ceva mai mare decat clinica pe care o am eu acum. Si vine cedarea Ardealului in 1940. El vorbea fluent maghiara. I s-a spus:
Iar cei 10 frati ai bunicului sau si-au implinit si ei visurile. Unul a ajuns in garda Palatul Regal si altul a fost cel care i-a pus Regelui Mihai I in maini mansa avionului, pentru prima data. Un alt frate a ajuns sa construiasca avioane, iar altii au ajuns prosperi oameni de afaceri.
„Din cei 10 frati, unul membru in garda la Palatul Regal, altul,comandorul Aurel Bratu, este cel care l-a invatat pe rege sa piloteze. Inca vreo doi au ajuns oameni de afaceri si inca unul a disparut din tara inainte de Al Doilea Razboi Mondial, pentru ca visul lui a fost sa se faca constructor de avioane. Zis si facut. S-a dus la Toulouse, unde se construiesc avioanele Airbus, si s-a casatorit cu fata unui proprietar de fabrica, care era evreu. Au venit nemtii, i-au luat in 1941, i-au bagat in tren, i-au dus la Auschwitz. Inainte de intrarea in camera de gazare, le-a spus:
In aceasta familie, cu puternice radacini capitaliste si regaliste, s-a nascut tatal lui Emanuel Bratu, medicul stomatolog Prof dr Dorin Bratu, cel care i-a insuflat dragostea pentru Medicina si fiului sau. A stiut dintotdeauna ca acesta ii va urma cariera si a facut tot ce i-a stat in putinta pentru ca acest lucru sa se implineasca. Insa, inainte de a se naste fiul sau, Dorin Bratu si-a socat pur si simplu familia, alegand sa se casatoreasca cu o fata simpla care provenea dintr-o familie de… militian, „comunist d-ala, verde”. Emanuel Bratu povesteste savuros momentul.
„In aceasta familie cu puternice radacini regaliste si capitaliste, apare o femeie: mama. De unde vine mama? O fata de militian dintre Ploiesti si Bucuresti venita sa studieze medicina la Timisoara. Problema? Mare.
Cert este ca cele doua familii de cuscri s-au vazut foarte rar. Iar la Ploiesti, fericirea mare era cand se aduceau de la Timisoara tigari Vikend, dar mai ales carne de la Comtim.
„Erau niste conversatii interesante cu oamenii de acolo in epoca comunista, cand le duceam tigari Vikend si carne de la Comtim. Eram mici Dumnezei pe atunci. Nu le venea sa creada ca exista piata Ocsko si ce se poate cumpara de acolo. Sa nu credeti ca regret vremurile trecute…, dar ce traim acum, ca si relatii interumane, e de 10 ori mai rau. Am devenit invidiosi, rai, nu ne mai ajutam intre noi, iar vorbele despre capra vecinului sunt mai actuale ca niciodata. Cu toate aceste diferente, am vazut la mine in familie o unitate si un devotament urias fata de familie din partea mamei. Mi-au trebuit multi ani sa gasesc un om ca asta. Cami (sotia lui Emanuel Bratu – n.r.) e exact modelul de femeie pe care l-am vazut acasa„, spune medicul.
Dar dincolo de radacinile sale, cine este Emanuel Bratu, omul Emanuel Bratu, cel care a crescut intr-o familie cu un trecut de poveste, o poveste cu avioane, cu halate albe si cu idei capitaliste?
Raspunsul il da chiar el: „Omul Bratu este o amestecatura intre diferite regiuni ale Romaniei si intre diferite oranduiri sociale ale Romaniei. Este un melanj intre o ramura de peste Carpati, din Muntenia, si o ramura din Transilvania si este un om care a trait in comunism pana la 19 ani si apoi a intrat intr-un capitalism timpuriu original. Un om care a fost trimis la o scoala germana, copil fiind, dintr-o familie de romani, intr-o vreme in care Timisoara inca avea nemti si care a ramas de acolo cu cateva reguli care l-au ajutat mult in viata si cu o limba straina stapanita foarte bine. Prietenii mei cei mai buni din copilarie au fost un ungur, un neamt si un evreu, asa am crescut, schimband mancare la scoala, sarbatorind pastele de 3 ori si invatand limbi straine. M-am nascut si am copilarit in Timisoara, tin doar cu Poli din 1974, am vazut strazi spalate cu tramvaiul, aliniate si fara gropi, o civilizatie si un oras unice in Romania. De multe ori ma gindesc cat de mult s-a schimbat si in bine, dar si in rau. Sunt a treia generatie intr-o familie de medici, bunicul a fost medic ginecolog, tata si mama au fost stomatologi„.
A stiut inca de la sase ani ca va deveni medic stomatolog si a stiut si de ce va avea aceasta meserie.
„Cand m-au intrebat in clasa I
Tatal sau, medicul stomatolog Dorin Bratu, este cel care i-a pus in maini pentru prima data un cub de ceara si un cutit si i-a cerut sa modeleze un dinte. Emanuel Bratu isi aminteste ca si-a vazut adesea parintele doar la micul dejun, cand se ascultau stirile diminetii la Radio Europa Libera, iar mama a fost mai mult prezenta in viata lui.
„Mama lucra in invatamant, tata nu a intrat la catedra decat in 1988, si eu il vedeam pe tata dimineata, cand pornea Radio Europa Libera si luam micul dejun si seara foarte tarziu acasa. A muncit enorm.A fost fauritor de scoala si multe generatii ii datoreaza succesul. Mama a tinut familia unita. Lucrand in invatamant, era ceva mai devreme acasa si cu ea am petrecut mai mult timp. A fost o viata dominata in anii copilariei de povestile din perioada interbelica ale bunicii, pentru ca eu pe bunicul nu am apucat sa il cunosc, a murit cand aveam doar un an. Apoi, am trecut alaturi de parintii mei prin toate doctoratele lor, prin toate lucrarile stiintifice, articolele publicate, noptile pierdute, carti intregi citite si scrise. Cumva, de mic copil, de la 2-3 ani, mergand la ei la serviciu am inceput sa ma joc cu materiale dentare si intr-o zi m-am trezit…medic. Uitandu-ma inapoi cu 40 si ceva de ani, cred ca gandirea lui tata a fost sa ma faca stomatolog de la inceput, drept pentru care a incurajat foarte mult toate hobby-urile mele legate de constructii de modele de avioane, masini, obiecte mici, suruburi, piulite, lucruri care cresc manualitatea.A fost un vizionar si un pionier.A inserat primul implant in 1974! Intr-o zi m-am trezit cu un cub de ceara aruncat pe masa, un dinte si un cutit. Mi-a zis:
Primul dentist i-a fost chiar tatal sau si isi aminteste ca nu i-a fost deloc frica: „La dentist am fost foarte rar pentru ca eu nu am nicio carie. Singura mea problema a fost cand am cazut si mi-am lovit incisivul central si tata mi l-a reparat a doua zi. Eram in clasa a V-a. Si astazi se foloseste aceeasi restaurare. Nu mi-a fost frica pentru ca era tata in fata mea. Stiam ca face treaba buna, ca era deja un om cunoscut si respectat in orasul asta„.
Inca de mic copil isi facea de lucru in cabinetul stomatologic, iar an dupa an i-a devenit un mod de viata. Acum, ziua medicului Bratu incepe dis de dimineata si se sfarseste seara, tarziu, tot in cabinet, printre pacienti sau studiind. Uneori e nevoie de el si in miez de noapte.
„Sunt doua variante de program: varianta care implica facultatea, care inseamna ajuns la scoala dimineata, tinut cursuri pana dupa amiaza, apoi venit aici (la clinica – n.r.) si stat pana la 8 seara. Si varianta doi, in care esti in cabinetul privat de dimineata si pana cand se termina programul. Medicul nu are un orar fix. Eu stiu de la parintii mei ca medicul este in slujba pacientului si, daca omul ala are o problema sau o urgenta, vii si noaptea de acasa si rezolvi problema. Am avut situatii cand am venit si noaptea la cabinet. Daca suna telefonul la 12 noaptea, trebuie sa vii sa ajuti pentru ca pacientul are nevoie de tine, telefonul unui medic nu se inchide „, spune Bratu.
De ce a ales aceasta viata, intr-o Romanie in transformare? De ce nu a ales, la fel ca alti tineri de varsta lui, sa plece peste granita, spre Occident, acolo unde meseria de stomatolog este mult mai banoasa? Raspunsul este unul cat se poate de simplu: din patriotism. A invatat in familie ce inseamna iubirea de tara si cum se impletestea ea cu rigoarea meseriei pe care o practica.
„Am avut si oportunitati si ganduri. M-am intors din ele pentru ca in familia noastra s-a cultivat mereu patriotismul. Multi au sa zimbeasca si sa spuna, e ,nu a plecat pentru ca l-au ajutat parintii.Da, marturisesc ca am beneficiat de suport, de know-how si sprijin material care au facut ca viata mea sa fie aparent mai usoara decat a altor colegi de-ai mei. Am avut un alt start in viata. In orasul asta numele de Bratu inca inseamna ceva si la asta au contribuit celelalte doua generatii si m-am gandit foarte mult: ok, o iau de la zero, o sa fiu un nimeni intr-o tara straina sau hai sa incerc sa fac ceva la mine acasa, la nivelul a ceea ce am vazut afara, astfel incat sa ma duc cu placere la job, sa nu ma duc la serviciu si sa zic
Dincolo de munca pe care o face cu pasiune, paradoxal, medicul stomatolog Emanuel Bratu mai are timp si de hobby-uri. Are unul destul de costisitor, pentru care inca plateste, dar si amintiri frumoase. Este vorba despre masini. Prima sa masina a fost o Dacia Break, asta desi tatal sau era hotarat sa ii cumpere un Lastun.
„Prima masina, ca la orice roman din acei ani, a fost o Dacia 1300, desi tata a vrut sa imi cumpere un Lastun. E o poveste foarte interesanta. Subsemnatul a cazut la admitere prima data, ceea ce a fost o tragedie in familie, si mi s-a explicat ca viitorul meu poate fi ori frizer ori medic. Ambele meserii au halate albe si tata mi-a explicat ca,
Apoi, in viata lui Bratu a intrat „Iulius”, un Audi botezat in felul acesta de vechii proprietari. Iulius a avut un sfarsit tragic, insa.
„A ramas in suflet primul Audi, pe care l-am avut cand m-am intors de la bursa din Austria, cumparat la mana a doua. Proprietarul, plangand, mi-a dat cheile si mi-a spus:
Fiul de 15 ani al lui Emanuel Bratu va mosteni de la tatal sau meseria. O meserie-stafeta care s-a incredintat din generatie in generatie ca cel mai de pret lucru. O meserie care a pus numele Bratu pe harta Romaniei si nu numai.
„Pe cel mare (fiul de 15 ani – n.r.) sper sa reusesc sa il vad langa mine si sa urmeze drumul asta. Ar fi pacat de acumularile generatiilor trecute sa nu faca medicina dentara. O sa inceapa sa vina pe aici, anul asta isi va da Capacitatea, are si o mama reputat specialist ortodont stomatolog, prima mea sotie, stie despre ce este vorba. M-a intrebat daca treaba asta cu medicina dentara o sa mai mearga pe viitor? I-am zis ca in generatia lui sigur. Dupa aceea probabil ca nu, pentru ca genetica si robotica vor interveni. Cea mica (fiica – n.r.) e cu totul alta generatie, are un an si jumatate. Nu as vrea sa o vad facand meseria asta, e o meserie grea pentru femei. Sustin ca e o meserie care are o uzura mare, atat, la nivel somatic, cat si psihic, si nu mai are nimic de-a face cu ceea ce era stomatologia acum 20-30 de ani. Statistic vorbind, stomatologii au cea mai ridicata rata de mortalitate in sfera medicala , dupa cardiologi. Stresul este imens. A devenit o munca supraspecializata de echipa, eu nu as putea sa tratez la un nivel inalt un pacient fara echipa de medici si tehnicieni care ma inconjoara. In urmatorii 10-20 de ani, tehnologia va lua foarte mult din ceea ce facem noi. Dar, cu toate astea, o sa mai avem nevoie 30-40 de ani de ceea ce facem acum. Dupa asta o sa fie multi roboti„, explica medicul Emanuel Bratu.
Meseria este cu adevarat bratara de aur in familia Bratu. Emanuel a crescut printre ustensile de stomatologie, iar acum, pe cele vechi le pastreaza intr-un mini-muzeu in clinica pe care o conduce. Vorbeste cu multa pasiune despre stomatologie si stie ca este unul dintre cei mai buni in ceea ce face. Nu intamplator are pacienti din lumea intreaga si cazuri extrem de dificile pe care le vede ca pe niste provocari de la care nu se da niciodata in laturi. Este dedicat pacientilor si decis sa invete alti si alti tineri ceea ce el deja a acumulat. Tocmai de aceea este si cadru didactic la Universitatea de Medicina din Timisoara.
Isi imparte viata intre dragostea pentru stomatologie si familie si crede cu tarie ca viitorul sunt copiii sai, pe care se straduieste sa-i creasca in respectul pentru inaintasi si in valorile care l-au facut om si medic.